Utilizari stravechi ale urinei:
1. Romanii foloseau urina veche pentru albirea dintilor. Respiratia diminetii nu e frumos mirositoare. Romanii au dus-o, insa, la un alt nivel, curatandu-si dantura cu urina. Poate ti se pare o tampenie, insa exista o explicatie cu iz stiintific. Urina contine uree. In urina veche(statuta), ureea se transforma in amoniac. Iar acesta din urma este un agent excelent de curatare. Poate dizolva petele si albi dintii.
2. Locuitorii din Pompei albeau hainele cu ajutorul urinei. Cam orice produs de curatare are la baza amoniac. Cum scriam mai sus, urina invhecita transforma ureea in amoniac. Practic urina statuta era un produs de curatare puternic, care descompunea grasimea, murdaria si alte pete. Locuitorii din din Pompei stiau aceste lucruri. Si chiar daca in Europa aparuse sapunul, ei inca foloseaua urina pentru spalarea rufelor. Spalatoriile se numeau fullonicas, un loc in care hainele patate erau imbibate in urina invechita.
3. Medicii greci au prescris reteta pe baza de urina pentru tratarea acneei. Studiile au aratat ca ureea este benefica pentru piele. Totusi, dermatologii zilelor noastre considera ca urina poate provoca mai mult rau pielii decat bine. Grecii antici nu gandeau la fel. Pentru ei urina se transforma in reteta. Se credea ca compusii din pipiul proaspat ar putea elimina eruptiile. Acesta este motivul pentru care urina avea nume poetice la acea vreme, precum aurul sangelui si elixirul vietii.
4. Romanii foloseau urina pentru a oferi stralucire hainelor. Alumul, ca si sulfatul de aluminiu, este un mordant. Ajuta la obtinerea unor culor stralucitoare in tesaturi, fiind folosit din vechi timpuri in acest sens.Astazi, alumul se obtine in laboratoare. Pe atunci, era facut din urina umana. Romani foloseau tehnica. La fel si locuitorii Angliei medievale. De fapt, istoria Yorkshire-uluise bazeaza pe alum. La varf, aceasta industrie a 200 d tone de urina in fiecare an, adica pipi strans de la 1000 persoane. Asadar, pipi uman a fost importat din Londra si chiar din Newcastle. intre timp, romanii au reusit cu propriul lor pipi.
5. Medicii antici au diagnosticat diabetul, gustand urina pacientilor. Astazi, exista teste de sange si urina care diagnosticheaza diabetul si sarcina. Cu secole in urma, insa, lucrurile nu erau nici pe departa asa de evoluate. Medicii acelei perioade nu doar ca examinau culoarea, mirosul si constistenta urinei, ci o si gustau! Se pare ca medicul englez Thomas Willis a gustat urina unui pacient . El descris a descris gustul ca fiind minunat de dulce, de parca ar fi impregnat in miere sau zahar. Willis a numit urina respectiva mellitus, ca in cazul mierii. Termenul de diabet zaharat isi gaseste astfel originile in urina. Pentru vechii egipteni, un test obisnuit de sarcina presupunea ca femeia sa urineze pe seminte de orz. Hormonii din urina provocau germinarea semintelor, ceea ce insemna ca femeia respectiva e gravida.
6. Fermierii chinezi si indieni au fertilizat culturile cu urina. Fermierii stiu ca ureea imbogateste recolta . Iar urina contine uree. Fermierii antici chinezi cunosteau acest aspect si astfel foloseau urina ca fertilizator. Aceasta practica era folosita si in India antica. Era utilizata chiar si urina de vaca. Chiar si prezent, unii fermieri folosesc urina ca ingrasamant in permacultura(cultura permanenta). Multi considera ca urina umana purificata este o alternativa ieftina la ingrasaminte.
7. Asiaticii antici credeau ca masajul cu pipi era vindecator. In vechime, in aceasta zona a lumii, urina era folosita pentru masaj. Nu e clar daca se folosea urina proprie sau cea a altor persoane. Exista, de asemenea, credinta ca urina putea vindeca ranile si afectiunile pielii. Asadar, masarea corpului cu urina avea sens. Studiile moderne releva faptul ca stiinta din spatele acestor credinte poate fi adevarata.
8. Stramosii isi beau propria urina, pentru o sanatate mai buna. O multime de texte antice recomanda consumul de rina, numindu-l un obicei sanatos. De la India antica pana la Japonia sau China, urina a fost adesea considerata leacul pentru multe boli. Prescriptii pe baza de urina au fost gasite si in Egiptul antic, Grecia si Roma. Multe persoane din societatea moderna inca mai cred in acest obicei, desi lumea medicala contesta fenomenul.
Bonus: La Roma, urina umana era impozabila! In mod clar, pipiul era pretios. Istoria ne arata ca imparatul Vespasia din Roma le-a cerut cetatenilor sa se usureze numai in toaletele publice. Urina ar fi apoi colectata, vanduta si expediata pentru diferite utilizari. Toti comerciantii care foloseau acest lichid plateau o taxa pe urina.
Citeste si: Cum sa scapi de mirosul de urina din baie
