Teatrul detine, practic, toate elementele unei educatii de baza: muzica, literatura, dans, istoria si chiar politica. El a fost precursorul a ceea ce, mai tarziu, avea sa devina Hoollywood-ul de divertisment. Impactul teatrului asupra societatii, insa, a fost mult mai curat decat blitzurile si stralucirea starurilor. In teatru, banii nu reprezentau un scop. Arta pura era cu adevarat importanta.
In schimb, filmele au devenit un instrument de schimbare sociala, o industrie in care se invart sume exorbitante. Filmele influenteaza enorm. Exista oameni care sunt atat de patrunsi de filme, incat incep sa confunde fictiunea cu realitatea. Oamenii sunt judecati si categorisiti dupa filmele pe care le vizioneaza. Un individ care adora filmele de duzina, cu multa violenta gratuita, sange si alte tipare nocive, este clar mai putin cerebral decat tipul care il prefera pe DeNiro, sa zicem, in roluri intelectuale. In ciuda acestor tipare negative, exista elemente care demonstreaza ca filmele te pot face mai inteligent.
1. Istoria vazuta prin filme - Poti invata o multime de lucruri vizionand filme de razboi. Spre exemplu, in anii 60, Razboiul din Vietnam a declansat o adevarata isterie in lumea cinematografiei. Toti regizorii si producatorii faceau filme de razboi. Nu e rau ca se intampla astfel de etape in cinematografie. Practic, oamenii de rand sunt ajutati sa nu uite momente importante de istorie.
Un avantaj al filmului in fata istoriei oficiale, scrise este emotia, abordarea afectiva, doza de exagerare, de subiectivitate. Poate nu vei simti emotie cand o sa citesti despre moartea lui Mihai Viteazul in cartea de istorie, insa, cu greu, iti vei stapani lacrimile, daca vezi capodopera cinematografica a lui Sergiu Nicolaescu.
2. Invatarea limbilor straine. Cati dintre noi nu au invatat engleza din filme sau din desene animate?! Multi, foarte multi. Ironia, umorul si expresiile specifice fiecarui popor sunt regasite in limbajul comun al cinematografiei. Asa ajungi sa cunosti traditii ale unor popoare de care ai auzit doar vag. Cati oameni din Europa si America ar fi stiut, spre exemplu, ca exista talibani, daca nu se realizau o multitudine de filme artistice si documentare despre ei? Un procent mic, logic. Iar exemplele ar putea deveni subiectul unei carti...
Din pacate, filmele sunt, de multe ori, o sursa de manipulare, de intoxicare. Unele sunt facute pentru a alimenta ura (intre popoare, etnii, grupuri sociale etc), altele modifica istoria in scopuri oculte, iar cele mai multe contin un divertisment nociv pentru generatiile in dezvoltare(violenta exacerbata, droguri, sex etc).
Cand un film, indiferent de gen, ascunde un scop macro(geo-politic, economic, cultural) , e clar ca nu vom avea parte de prea multa acuratete, obiectivitate in desfasurarea scenariului! Am sa exemplific tot cu razboiul din Vietnam. Toate productiile din SUA au prezentat soldatul american ca pe un erou, iar pe cel vietnamez ca pe un criminal de razboi. Lesne de inteles ca realitatea istorica a fost diferita, cu eroism si atrocitati de ambele tabere.
Concluzie: filmele ne stimuleaza dorinta de cunoastere, curiozitatea, inteligenta, dar trebuie sa le vedem mereu cu ochi critic, cu o doza de reticenta si sa nu credem chiar orice! Daca vrem sa ne convingem, ar fi bine sa verificam dintr-o alta sursa(macar din una si aia sa fie cartea de istorie!)
